Monica Bolocan, psiholog

Cum citești raportul copilului:scoruri standard și percentile

9 minute de lectură

Deschizi raportul și dai de tabele pline de cifre. Sună familiar? Un raport psihologic este un document dens, iar cifrele din el nu seamănă cu nimic din ce întâlnesc părinții în mod obișnuit. Iată un ghid scurt, ca să îl citești fără să îl interpretezi greșit.

Ce este un scor standard?

Majoritatea scorurilor compozite (IQ-ul global, scorurile pe indici, compozitele de citire și de matematică) folosesc o scală în care media este 100, iar o abatere standard are 15 puncte. În practică, iată cum se citesc:

130+Foarte ridicat – primii 2%
116–129Peste medie
85–115Intervalul mediu – circa 68% dintre copii
70–84Sub medie – de regulă este nevoie de sprijin
Sub 70Mult sub medie – nevoie semnificativă de sprijin

Subtestele individuale din WISC-V folosesc o altă scală, în care media este 10, iar intervalul obișnuit este 7–13. Dacă vezi un „9” lângă un „104”, cele două nu se contrazic. Sunt, pur și simplu, două rigle diferite. Raportul ar trebui să precizeze mereu ce scală folosește.

Ce este un rang percentil?

Un rang percentil de 25 înseamnă că, din o sută de copii de aceeași vârstă, aproximativ 25 au obținut un scor mai mic și 75 un scor mai mare. Nu este procentul de răspunsuri corecte! Aceasta este, de departe, cea mai frecventă interpretare greșită. Percentila 50 este exact media, adică un loc perfect bun.

Mai mult, percentilele nu sunt egal distanțate. Diferența dintre percentila 45 și percentila 55 înseamnă câteva puncte de scor standard, în timp ce diferența dintre percentila 1 și percentila 5 este, în termeni reali, mult mai mare. În jurul mediei, mișcările mici înseamnă foarte puțin.

De ce un scor este, de fapt, un interval?

Vei vedea formulări precum „104 (IC 95%: 98–110)”, unde IC înseamnă interval de încredere. Nicio probă nu măsoară cu precizie perfectă, așa că afirmația corectă este un interval, nu un punct. Citește intervalul, nu cifra. Două scoruri ale căror intervale se suprapun în mare parte nu diferă semnificativ, oricât de tentant ar fi să spui că unul este „mai bun”.

De ce IQ-ul global este, adesea, cea mai puțin utilă cifră?

IQ-ul global este o medie a unor abilități destul de diferite. Când aceste abilități sunt neuniforme (și acesta este chiar motivul pentru care cei mai mulți copii ajung la evaluare), media nu descrie pe nimeni. Spre exemplu, un copil cu raționamentul verbal la percentila 91 și viteza de procesare la percentila 6 poate obține un scor global de 100, „perfect mediu”, care ascunde tocmai cele două lucruri ce îi explică viața școlară. Rapoartele bune spun explicit acest lucru și îți îndreaptă atenția către scorurile pe indici.

Ce citești mai întâi?

Iată ordinea: întâi sinteza și formularea, care îți spun ce înseamnă totul; apoi recomandările, care îți spun ce e de făcut; abia la final tabelele, ca să vezi dovezile. Dacă începi cu tabelele, riști să te sperii fără motiv.

Și revino cu întrebări. Un raport pe care nu îl înțelegi nu îl poate ajuta pe copilul tău. Să îi ceri psihologului să explice din nou o secțiune este absolut firesc și face parte din munca lui.

Nu uita

100 este media, 85–115 este intervalul obișnuit, percentila numără copii, nu puncte, iar forma profilului spune mai mult decât orice scor izolat. Cifrele sunt doar punctul de plecare. Ce contează este ce faci cu ele.